Aici puteți programa o consultație cu Dr. Alexandru Petrica
🦵 Artroscopia în leziunile meniscale degenerative – când ajută cu adevărat?
În lumea ortopediei moderne, artroscopia este adesea privită ca o soluție elegantă, minim invazivă și „rapidă” pentru durerile de genunchi. Dar când vine vorba de leziunile degenerative de menisc, lucrurile nu sunt atât de simple.
Să vedem când ajută cu adevărat această intervenție și când... e mai bine să nu ne grăbim cu bisturiul, chiar dacă e endoscopic.
Auzim frecvent în practica ortopedică:
„Ai o fisură de menisc pe RMN – trebuie operat, se curăță cu artroscopul.”
Această frază pare să rezolve tot. Dar în realitate, când vine vorba despre leziunile degenerative de menisc, artroscopia nu este întotdeauna soluția potrivită. Mai mult, în multe cazuri, nu aduce beneficii mai mari decât un program de recuperare bine făcut. În special după o anumită vârstă, ceea ce vedem la RMN este deseori o „uzură” firească a meniscului – nu o urgență chirurgicală.
Haideți să înțelegem ce este cu adevărat o leziune degenerativă de menisc și ce opțiuni reale aveți.
🔍 Ce este o leziune meniscală degenerativă?
Meniscurile sunt două „pernuțe” fibrocartilaginoase din genunchi, cu rol de amortizor și stabilizator. Odată cu vârsta, solicitările repetate și microtraumatismele, aceste structuri îmbătrânesc și pot dezvolta fisuri sau rupturi, fără un traumatism evident. Asta înseamnă „leziune degenerativă”.
Spre deosebire de rupturile traumatice (la sportivi tineri), leziunile degenerative apar lent, pe fondul uzurii și pot fi asociate cu artroza. Apar de obicei după vârsta de 40-45 de ani și se văd la RMN, dar adesea nu provoacă simptome severe.
🔧 Ce face artroscopia?
Artroscopia este o intervenție minim invazivă care permite medicului să „vadă” în genunchi cu o cameră și să îndepărteze porțiunile deteriorate din menisc sau, mai rar, să le repare.
Este o procedură sigură, cu recuperare relativ rapidă. Dar...
🧪 Ce spun studiile?
Cel mai impactant studiu pe această temă, publicat in British Medical Journal (Sihvonen et al., 2013) a concluzionat că: Artroscopia are același rezultat ca un tratament placebo (intervenție simulată) după 12 luni.
Alt studiu publicat în Osteoarthritis and Cartilage (Jamtvedt et al., 2015) a concluzionat că:
Artroscopia pentru leziuni degenerative meniscale la pacienți cu dureri cronice de genunchi NU este mai eficientă decât fizioterapia ghidată.
Alt studiu notabil (Kirkley et al., 2008 – NEJM) au arătat că:
Durerea, funcția și calitatea vieții se îmbunătățesc la fel de mult prin terapie conservatoare (kinetoterapie, infiltrații, controlul greutății),
Artroscopia nu întârzie progresia artrozei,
Uneori, „beneficiul” postoperator este doar de scurtă durată și atribuit efectului placebo sau perioadei de repaus.
👉 Cu alte cuvinte:
Dacă ai peste 45-50 de ani, dureri de genunchi fără accident recent, iar RMN-ul arată o „fisură de menisc”, NU e sigur că artroscopia de curățare a meniscului va rezolva problema.
🧵 Ce înseamnă „curățarea” meniscului?
În termeni medicali, se numește meniscectomie parțială – adică medicul îndepărtează bucata ruptă din menisc.
Deși e o intervenție rapidă, poate avea efecte negative pe termen lung:
⚠️ Îndepărtarea meniscului:
Afectează biomecanica genunchiului,
Crește riscul de artroză precoce,
Oferă un beneficiu limitat la pacienții fără blocaje mecanice evidente.
Crește presiunii pe cartilaj
Accelerează artroza
Declanșează posibile recidive ale durerii
🧠 Ce e de făcut atunci?
✅ Consultație ortopedică riguroasă, cu interpretarea clinică a RMN-ului.
✅ Exercițiile de kinetoterapie personalizate rămân tratamentul de primă intenție. Ajută la echilibrarea musculară, protejează articulația și pot reduce durerea semnificativ.
✅ Fizioterapie și terapie manuală pentru controlul durerii și mobilității
✅ Modificarea activităților solicitante
✅ Scăderea în greutate (dacă este cazul) reduce presiunea pe genunchi.
✅ Medicația antiinflamatoare, infiltrațiile (corticoid perimeniscal, PRP, acid hialuronic) poate susține procesul de recuperare fără bisturiu.
✅ Artroscopie doar dacă există indicație clară, nu doar pe baza RMN-ului.
🛠️ Dar când este artroscopia o opțiune validă?
Artroscopia poate fi utilă în cazuri selectate, de exemplu:
Blocaje mecanice clare (genunchi care „se blochează” în extensie)
Episoade recurente de epanșament (umflare) acut
Leziuni degenerative combinate cu rupturi instabile sau mobilitate meniscală
Simptome persistente în ciuda tratamentului conservator corect efectuat (timp de 3-6 luni)
🧵 Alternativa modernă: sutura meniscală artroscopică
În cazul unor rupturi instabile dar tratabile, mai ales la pacienți tineri sau activi, se poate încerca:
Sutura meniscului – o procedură artroscopică de refacere, nu de îndepărtare,
Se menține integritatea meniscului și se protejează cartilajul pe termen lung,
Are o durată de vindecare mai lungă, dar beneficii biomecanice majore.
‼️ Din păcate, în leziunile degenerative (și nu traumatice), țesutul meniscal este uneori de slabă calitate și nu se pretează la sutură, ceea ce limitează opțiunile de reconstrucție reală.
💉 Infiltrația perimeniscală ecoghidată – soluție modernă, minim invazivă
O alternativă tot mai folosită este infiltrația perimeniscală ecoghidată, adică:
Injectarea unor substanțe (antiinflamatoare sau PRP) exact lângă meniscul afectat
Sub control ecografic precis, fără a intra în articulație
Beneficii:
Reducerea inflamației și durerii locale
Ajută la vindecarea spontană în zone cu vascularizație periferică
Fără incizii sau recuperare lungă
Este o metodă sigură, eficientă și repetabilă, mai ales când este combinată cu fizioterapie.
👨⚕️ Concluzia chirurgului (adică a mea)
Fiecare pacient este diferit. Scopul meu este să identific cauza reală a durerii și să aleg tratamentul care îl ajută să revină la viața activă – fără riscuri inutile, dar fără a amâna intervenția când aceasta e necesară.
👉 Acolo unde fizioterapia nu este suficientă, iar simptomele persistă, artroscopia rămâne un instrument valoros, sigur și eficient pentru refacerea funcției articulare și calității vieții.