Blog

🦴Ce trebuie să știi cu adevărat înainte să te temi de cuvântul „operație”

Să ajungi la ortopedie și să auzi „intervenție chirurgicală” poate părea o sentință. Mulți pacienți ajung la consultație cu un bagaj de mituri, frici, sfaturi primite „de la sală” sau de pe internet. Realitatea? Este mai nuanțată, mai logică și – cu medicul potrivit – mai puțin înfricoșătoare decât crezi.

Hai să demontăm împreună cele mai comune mituri din ortopedie și să punem în locul lor fapte susținute de știință și experiență clinică.

❌ Mit 1: „Operația e ultima soluție. Dacă o faci, e clar că nu mai ai alte variante.”

✅ Adevăr: Operația este o opțiune, nu un eșec.
Nu toate problemele ortopedice necesită intervenție chirurgicală, dar atunci când leziunile sunt structurale (ex: ruptură de ligament, fractură deplasată, artroză severă), tratamentele conservatoare nu mai pot repara ceea ce este deja deteriorat fizic.

🧠 Studiile arată că în rupturile complete de ligament încrucișat anterior (LIA), intervenția chirurgicală permite refacerea stabilității articulației și previne degenerarea progresivă a genunchiului (Frobell et al., NEJM, 2010).

❌ Mit 2: „Dacă mă operez, o să am dureri toată viața.”

✅ Adevăr: Scopul intervenției chirurgicale este tocmai ameliorarea durerii și redobândirea funcției.
Durerea postoperatorie este temporară și controlabilă, iar majoritatea pacienților relatează o îmbunătățire semnificativă a calității vieții în câteva săptămâni sau luni.

📌 În cazul intervențiilor artroscopice, de exemplu, mulți pacienți se externează în aceeași zi și revin treptat la activitățile obișnuite după doar câteva săptămâni.

❌ Mit 3: „După operație nu mai ai voie să faci sport.”

✅ Adevăr: În multe cazuri, scopul operației este chiar să te întorci la sport.
Repararea unei leziuni meniscale, reconstrucția LIA sau tratamentele chirurgicale pentru instabilități articulare sunt pași necesari pentru a preveni leziuni repetate și a reveni la o viață activă.

📈 De exemplu, conform studiilor peste 80% dintre sportivii operați de LIA se întorc la niveluri apropiate de sportul practicat anterior în decurs de 6–12 luni (Ardern et al., BJSM, 2011).

❌ Mit 4: „Cartilajul distrus nu mai poate fi refăcut, deci de ce să mă operez?”

✅ Adevăr: Este adevărat că cartilajul articular are o capacitate limitată de regenerare, dar medicina modernă oferă soluții:

• Microfracturi – pentru defecte izolate mici.

• Mozaicoplastii sau transplant de cartilaj.

• Terapie biologică (PRP, celule stem) – în cazuri atent selecționate.

• Proteze articulare – pentru artroză severă, cu rezultate excelente pe termen lung.

🧪 Unele intervenții încetinesc procesul de degenerare, altele îl înlocuiesc. Important e să se intervină la timp.

❌ Mit 5: „Fracturile se vindecă oricum, nu trebuie operate.”

✅ Adevăr: Doar unele fracturi se pot trata fără operație.
Când oasele sunt deplasate, când afectează articulațiile, când există instabilitate mecanică sau afectare neurovasculară, intervenția chirurgicală este absolut necesară pentru a preveni:

• vindecarea vicioasă (consolidarea strâmbă a fracturii - maluniune),

• lipsa consolidării (pseudoartroză),

• afectarea funcției segmentului anatomic afectat (diformitate, rigiditate, instabilitate)

🔧 Tratamentul modern al fracturilor include:

• tije intramedulare,

• plăci și șuruburi,

• fixatoare externe – în cazuri complexe.

🎯 Obiectivul? Vindecare cu restabilirea unui ax corect, fără dureri reziduale și cu mobilitate păstrată.

🤝 În concluzie:

Operația ortopedică nu este un bau-bau, ci o unealtă.
Ca orice unealtă, contează CÂND o folosești, CUM o folosești și CINE o folosește.

Fie că e vorba de o fractură, o ruptură de ligament, o artroză avansată sau o leziune de menisc, chirurgia modernă oferă soluții personalizate, minim invazive și eficiente.

Important este să discuți deschis cu medicul tău, să înțelegi opțiunile și să iei o decizie informată, nu impulsivă!

📱 Gâtul sub presiune: Câtă greutate susține cu adevărat și cum îți afectează postura sănătatea?

Te doare gâtul după o zi de stat pe telefon sau la laptop? Nu ești singur. Tot mai mulți pacienți suferă de „text neck” — o formă modernă de durere cervicală cauzată de poziția incorectă a capului în fața ecranelor.

Dar ce se întâmplă exact cu coloana ta cervicală când stai cu capul înclinat? Haide să vedem.

🎯 Capul tău cântărește cât un pepene. Dar gâtul tău simte uneori mai mult decât un sac de ciment.

Capul unui adult cântărește în medie între 4,5 și 6 kg (cam cât un pepene mic). În poziție neutră (cu capul drept, umerii relaxați, privirea înainte), coloana cervicală susține această greutate fără stres excesiv.

Însă greutatea resimțită de gât crește semnificativ din cauza efectului de pârghie pe măsură ce capul se înclină în față — cum facem zilnic când:

• citim pe telefon

• stăm la laptop ore întregi

• conducem cu umerii trași în față și capul înainte
  
  

📊 Iată câtă greutate resimte gâtul în funcție de unghiul capului:

Înclinarea capului Greutatea resimțitătă de gât

0° (postură neutră) 5–6 kg

15° 12 kg

30° 18 kg

45° 22 kg

60° 27–30 kg

📚 Sursa: Dr. Kenneth Hansraj, Surgical Technology International, 2014

Imaginează-ți că gâtul tău ridică echivalentul unui copil de 7 ani… și nu-l lasă jos de ore întregi, doar pentru că îți ții capul înclinat spre telefon.

🔥 Ce probleme apar pe termen lung?

Postura incorectă a capului poate duce la:

• dureri cronice cervicale și musculare

• migrene, amețeli, tensiune la nivelul cefei

• protruzie sau hernie de disc cervicală

• încordarea permanentă a trapezului

• cifoză (cocoșare) și afectarea posturii globale

• oboseală oculară, lipsă de concentrare și tulburări de somn

✅ Cum îți corectezi postura și reduci presiunea pe gât?

1. Ridică ecranul la nivelul ochilor

• Folosește un suport pentru laptop sau un monitor separat

• Ține telefonul la nivelul ochilor, nu în poală

• Evită să citești sau să tastezi cu capul înclinat
  
  

2. Fă pauze frecvente

• Ridică-te și întinde-te la fiecare 30–40 de minute

• Rulează umerii și execută mișcări lente de relaxare cervicală
  
  

3. Învață postura corectă

• Umeri trași ușor înapoi, pieptul deschis

• Capul drept, bărbia paralelă cu solul

• Ecranul la nivelul ochilor, genunchii la 90°, tălpile pe podea
  
  

4. Întărește musculatura cervicală și scapulară

Exerciții simple, 5–10 minute pe zi:

• retrageri ale bărbiei ("chin tucks")

• întinderi ale gâtului lateral și posterior

• extensii și flexii ușoare

• exerciții de întărire a romboizilor și trapezului inferior

💡 Exemplu practic:

Situație frecventă: Te uiți la telefon 2 ore pe zi cu capul înclinat la 45°.
Asta înseamnă că gâtul tău susține zilnic o presiune echivalentă cu 2 bidoane mari de apă timp de 2 ore.

Soluție simplă: Ține telefonul cu cotul sprijinit pe masă, astfel încât ecranul să fie aproape de nivelul ochilor.
Adaugă și câteva exerciții de mobilitate cervicală dimineața sau seara.

🧠 Concluzie

Postura ta nu este doar o chestiune de estetică — este o alegere zilnică ce îți influențează sănătatea fizică, mentală și calitatea vieții.

📱 Într-o lume în care tehnologia ne atrage privirea în jos, ai nevoie mai mult ca oricând să fii conștient de felul în care îți porți corpul.

🔁 Nu e nevoie de eforturi uriașe — ci de mici obiceiuri repetate:

• Ridică ecranul.

• Corectează poziția.

• Fă pauze.

Ai grijă de gâtul tău! Este literalmente suportul capului tău — și al minții tale.

👉 Ține-l drept. Ține-l sănătos. Ține-l sus.

“Pocnitul” articulațiilor, osteopații și chiropractorii: ce funcționează, ce riscuri ascunde și cum acționezi corect când ai o leziune articulară?

Ai dureri de genunchi, umăr sau spate și cineva îți spune: „du-te să te tragă un chiropractor, îți așază oasele la loc!”. Suna familiar?

Manipulările articulațiilor — acele „trageri” care pocnesc și te lasă cu o senzație de ușurare — sunt populare în terapiile osteopatice și chiropractice. Dar cât de utile sunt cu adevărat? Ce se întâmplă în corpul tău când îți „pocnește” genunchiul sau coloana? Și când devin aceste intervenții riscante?

🔍 Ce sunt manipulările articulare?

Manipularea articulară este o tehnică prin care o articulație este mobilizată rapid și cu forță controlată, în scopul de a-i crește mobilitatea, a reduce durerea și a „debloca” tensiuni. Chiropractorii și osteopații folosesc aceste tehnici frecvent, în special pe coloana vertebrală, dar și pe alte articulații: umăr, șold, genunchi, gleznă.

Sunetul de „pocnitură” (cavitație) nu înseamnă că oasele s-au reașezat sau că o articulație „s-a aliniat”.
👉 Este vorba de formarea bruscă a unor bule de gaz (azot și dioxid de carbon) în lichidul sinovial, cauzată de scăderea presiunii în interiorul articulației. Nu e periculos în sine.

⚖️ Ce beneficii pot exista?

✅ La pacienți atent selecționați, manipulările pot:

• reduce temporar durerea

• crește mobilitatea articulară

• oferi o senzație de relaxare și ușurare
  
  

Pot funcționa în cazuri de durere mecanică fără inflamație: de ex. blocaje temporare, rigiditate posturală, contracturi musculare.

🚫 Dar ce riscuri există?

În leziuni acute sau cronice reale — cum sunt rupturile de menisc, de ligamente, instabilitățile articulare, luxațiile sau artroza avansată — manipulările pot:

• agrava simptomele

• favoriza inflamația

• destabiliza și mai mult articulația

• amâna diagnosticul corect
  
  

🔴 În unele cazuri, manipulările fără evaluare prealabilă pot duce la complicații neurologice (în zona cervicală) sau rupturi suplimentare.

🧠 Când NU ar trebui să mergi la „tras”?

• După o accidentare (căzătură, entorsă, mișcare bruscă cu durere)

• Când ai inflamație activă, roșeață, căldură locală

• Dacă ai diagnostic imagistic de ruptură sau instabilitate (RMN, ecografie)

• În prezența osteoporozei, herniilor mari sau bolilor reumatice

🧭 Cum procedezi corect?

Diagnosticul vine primul.
Orice durere articulară care persistă >7 zile sau apare brusc cu intensitate mare trebuie evaluată de un medic ortoped sau specialist în medicină fizică.

Investigațiile imagistice sunt esențiale.
RMN, ecografie sau radiografie arată ce tip de leziune ai, ce tratament e potrivit și ce trebuie evitat.

Tratamentul trebuie individualizat.
Uneori ai nevoie de repaus, alteori de kinetoterapie, infiltrații sau intervenții chirurgicale. Manipulările nu sunt soluția universală.

Educația pacientului contează.
Învață cum să te miști corect, cum să-ți protejezi articulațiile și ce exerciții să faci pentru a preveni recidiva.

📚 Ce spune știința?

• Manipulările vertebrale pot fi eficiente pe termen scurt în durerile lombare și cervicale fără cauze grave, dar nu tratează structurile profunde sau leziunile articulare reale.

• Nu există dovezi că „pocniturile” realiniază coloana sau „așază la loc” articulații.

• Ghidurile internaționale (AAOS, NICE, EULAR) nu recomandă manipulările ca tratament unic pentru afecțiuni articulare structurale.

✅ Concluzie

Manipulările articulare nu sunt magice, dar pot avea rolul lor într-un plan de reabilitare bine pus la punct, după un diagnostic corect.

Dar în cazul durerilor sau leziunilor reale, „trasul de coloană” sau „pocnitul umărului” fără o bază medicală poate face mai mult rău decât bine.

👉 Cere părerea unui ortoped, fă un RMN dacă e nevoie și urmează o abordare integrată: diagnostic → tratament → reeducare funcțională.

🦵 Artroscopia în leziunile meniscale degenerative – când ajută cu adevărat?

În lumea ortopediei moderne, artroscopia este adesea privită ca o soluție elegantă, minim invazivă și „rapidă” pentru durerile de genunchi. Dar când vine vorba de leziunile degenerative de menisc, lucrurile nu sunt atât de simple.

Să vedem când ajută cu adevărat această intervenție și când... e mai bine să nu ne grăbim cu bisturiul, chiar dacă e endoscopic.

Auzim frecvent în practica ortopedică:

„Ai o fisură de menisc pe RMN – trebuie operat, se curăță cu artroscopul.”

Această frază pare să rezolve tot. Dar în realitate, când vine vorba despre leziunile degenerative de menisc, artroscopia nu este întotdeauna soluția potrivită. Mai mult, în multe cazuri, nu aduce beneficii mai mari decât un program de recuperare bine făcut. În special după o anumită vârstă, ceea ce vedem la RMN este deseori o „uzură” firească a meniscului – nu o urgență chirurgicală.

Haideți să înțelegem ce este cu adevărat o leziune degenerativă de menisc și ce opțiuni reale aveți.

🔍 Ce este o leziune meniscală degenerativă?

Meniscurile sunt două „pernuțe” fibrocartilaginoase din genunchi, cu rol de amortizor și stabilizator. Odată cu vârsta, solicitările repetate și microtraumatismele, aceste structuri îmbătrânesc și pot dezvolta fisuri sau rupturi, fără un traumatism evident. Asta înseamnă „leziune degenerativă”.

Spre deosebire de rupturile traumatice (la sportivi tineri), leziunile degenerative apar lent, pe fondul uzurii și pot fi asociate cu artroza. Apar de obicei după vârsta de 40-45 de ani și se văd la RMN, dar adesea nu provoacă simptome severe.

🔧 Ce face artroscopia?

Artroscopia este o intervenție minim invazivă care permite medicului să „vadă” în genunchi cu o cameră și să îndepărteze porțiunile deteriorate din menisc sau, mai rar, să le repare.

Este o procedură sigură, cu recuperare relativ rapidă. Dar...

🧪 Ce spun studiile?

Cel mai impactant studiu pe această temă, publicat in British Medical Journal (Sihvonen et al., 2013) a concluzionat că: Artroscopia are același rezultat ca un tratament placebo (intervenție simulată) după 12 luni. 

Alt studiu publicat în Osteoarthritis and Cartilage (Jamtvedt et al., 2015) a concluzionat că:

Artroscopia pentru leziuni degenerative meniscale la pacienți cu dureri cronice de genunchi NU este mai eficientă decât fizioterapia ghidată.

Alt studiu notabil (Kirkley et al., 2008 – NEJM) au arătat că:

• Durerea, funcția și calitatea vieții se îmbunătățesc la fel de mult prin terapie conservatoare (kinetoterapie, infiltrații, controlul greutății),

• Artroscopia nu întârzie progresia artrozei,

• Uneori, „beneficiul” postoperator este doar de scurtă durată și atribuit efectului placebo sau perioadei de repaus.

👉 Cu alte cuvinte:

Dacă ai peste 45-50 de ani, dureri de genunchi fără accident recent, iar RMN-ul arată o „fisură de menisc”, NU e sigur că artroscopia de curățare a meniscului va rezolva problema.

🧵 Ce înseamnă „curățarea” meniscului?

În termeni medicali, se numește meniscectomie parțială – adică medicul îndepărtează bucata ruptă din menisc.
Deși e o intervenție rapidă, poate avea efecte negative pe termen lung:

⚠️ Îndepărtarea meniscului:

• Afectează biomecanica genunchiului,

• Crește riscul de artroză precoce,

• Oferă un beneficiu limitat la pacienții fără blocaje mecanice evidente.

• Crește presiunii pe cartilaj

• Accelerează artroza

• Declanșează posibile recidive ale durerii

🧠 Ce e de făcut atunci?

✅ Consultație ortopedică riguroasă, cu interpretarea clinică a RMN-ului.

✅ Exercițiile de kinetoterapie personalizate rămân tratamentul de primă intenție. Ajută la echilibrarea musculară, protejează articulația și pot reduce durerea semnificativ.

✅ Fizioterapie și terapie manuală pentru controlul durerii și mobilității

✅ Modificarea activităților solicitante

✅ Scăderea în greutate (dacă este cazul) reduce presiunea pe genunchi.

✅ Medicația antiinflamatoare, infiltrațiile (corticoid perimeniscal, PRP, acid hialuronic) poate susține procesul de recuperare fără bisturiu.

✅ Artroscopie doar dacă există indicație clară, nu doar pe baza RMN-ului.

🛠️ Dar când este artroscopia o opțiune validă?

Artroscopia poate fi utilă în cazuri selectate, de exemplu:

• Blocaje mecanice clare (genunchi care „se blochează” în extensie)

• Episoade recurente de epanșament (umflare) acut

• Leziuni degenerative combinate cu rupturi instabile sau mobilitate meniscală

• Simptome persistente în ciuda tratamentului conservator corect efectuat (timp de 3-6 luni)

🧵 Alternativa modernă: sutura meniscală artroscopică

În cazul unor rupturi instabile dar tratabile, mai ales la pacienți tineri sau activi, se poate încerca:

• Sutura meniscului – o procedură artroscopică de refacere, nu de îndepărtare,

• Se menține integritatea meniscului și se protejează cartilajul pe termen lung,

• Are o durată de vindecare mai lungă, dar beneficii biomecanice majore.
  
  

‼️ Din păcate, în leziunile degenerative (și nu traumatice), țesutul meniscal este uneori de slabă calitate și nu se pretează la sutură, ceea ce limitează opțiunile de reconstrucție reală.

💉 Infiltrația perimeniscală ecoghidată – soluție modernă, minim invazivă

O alternativă tot mai folosită este infiltrația perimeniscală ecoghidată, adică:

• Injectarea unor substanțe (antiinflamatoare sau PRP) exact lângă meniscul afectat

• Sub control ecografic precis, fără a intra în articulație

Beneficii:

• Reducerea inflamației și durerii locale

• Ajută la vindecarea spontană în zone cu vascularizație periferică

• Fără incizii sau recuperare lungă
  
  

Este o metodă sigură, eficientă și repetabilă, mai ales când este combinată cu fizioterapie.

👨‍⚕️ Concluzia chirurgului (adică a mea)

Fiecare pacient este diferit. Scopul meu este să identific cauza reală a durerii și să aleg tratamentul care îl ajută să revină la viața activă – fără riscuri inutile, dar fără a amâna intervenția când aceasta e necesară.

👉 Acolo unde fizioterapia nu este suficientă, iar simptomele persistă, artroscopia rămâne un instrument valoros, sigur și eficient pentru refacerea funcției articulare și calității vieții.

🦴 Se poate regenera cartilajul articular?

O întrebare care atinge exact fibra subțire (și, din păcate, prea puțin elastică) a ortopediei moderne: se poate regenera cartilajul articular? Ei bine, răspunsul scurt este: nu în mod spontan, complet și eficient — dar lucrurile sunt un pic mai nuanțate. Hai să le luăm pe rând, cu bisturiul logicii și penseta cercetării în mână. 

Regenerarea completă a cartilajului articular deteriorat este extrem de limitată în mod natural, însă există intervenții medicale și tratamente moderne care pot stimula repararea sau refacerea parțială a acestuia. 

🔬Cartilajul articular – de ce e greu de regenerat?

Cartilajul articular:

• nu are vase de sânge, nervi sau limfă,

• are o capacitate redusă de diviziune celulară (condrocitele se regenerează lent),

• este supus constant stresului mecanic.
  
  

👉 Aceste caracteristici îl fac foarte slab regenerabil în mod natural, mai ales în afecțiuni precum artroza (osteoartrita).

🧬 Se poate regenera totuși?

Ce metode moderne există pentru regenerarea sau repararea cartilajului?

Aici lucrurile devin mai interesante:

Exerciții și fizioterapie activă:

• Mențin și îmbunătățesc mobilitatea și forța.

• Stimulează nutriția cartilajului (prin mecanismul de „pompare” din mișcare).

• ❗ Nu regenerează propriu-zis, dar pot preveni degradarea.

Infiltrații intraarticulare:

• Acid hialuronic – lubrifiere și protecție a cartilajului.

• PRP (plasma îmbogățită cu trombocite) – poate stimula regenerarea celulară.

• Celule stem (experimental) – în unele cazuri pot induce refacerea țesutului cartilaginos (rezultate modeste)

• Infiltrațiile cu PRP, acid hialuronic, celule stem: susțin mediul articular, dar nu refac cartilajul în sensul real al cuvântului.

Tehnici chirurgicale regenerative:

• Microfracturi: stimularea osului subcondral pentru a aduce celule stem în zonă – utilă, dar rezultatul este un cartilaj de tip fibrocartilaj, nu hialin. Adică mai degrabă mochetă decât parchet masiv.

• Mozaicoplastie: transfer de „grefe” de cartilaj sănătos din alte zone – ca un transplant, dar cu limite de suprafață și risc de integrare imperfectă.

• Implanturi (autotransplant) de condrocite autologe (ACI): recoltezi condrocite, le cultivi în laborator și le implantezi. 

• Transplantul osteocondral proaspăt (FOCA): implică recoltarea de la donator si implantarea de țesut cartilaginos și osos compatibil ca formă și localizare cu leziunea articulației tale. Sună ca science fiction și... cam este, inclusiv la costuri.

🧠 Ce putem face totuși?

Regenerarea completă a cartilajului, la modul „nou, ca din fabrică”, nu este posibilă în prezent. Dar putem încetini degradarea și amâna intervențiile chirurgicale prin:

• ✅ Exerciții de kinetoterapie ghidată

• ✅ Reducerea greutății corporale

• ✅ Controlul inflamației

• ✅ Tratament personalizat (medicamentos, infiltrativ, chirurgical)

• ✅ Alegerea partenerilor de dans ortopedic cu grijă (aici intră un ortoped bun... să zicem, așa... Dr. Alexandru Petrica)

❗️Ce trebuie înțeles realist?

• Cartilajul nu se reface singur, complet, în cazurile de artroză avansată.

• Unele terapii pot încetini evoluția bolii, reduce durerea și îmbunătăți funcționalitatea.

• Obiectivul tratamentelor este, de cele mai multe ori, controlul simptomelor și întârzierea intervenției chirurgicale.

🎩 Concluzie (cu un strop de realism și un vârf de optimism):

Cartilajul articular nu este un cameleon biologic care se reinventează la fiecare uzură. Este mai degrabă o operă de artă unicat, pe care medicina modernă încearcă s-o restaureze cu pensule fine, nu cu reîmprospătări totale.

Dar cu un plan bun, uneori poți dansa încă mulți ani pe acea suprafață fără să scârțâie. 😄

La OrthoSolutions, abordarea este integrată și adaptată pacientului. Nu promitem ‘vindecări miraculoase’, dar folosim cele mai eficiente metode – exerciții bine dozate, infiltrații moderne, fizioterapie și, când este cazul, intervenții chirurgicale precise – pentru a oferi pacienților o viață activă, fără durere.

🦴 Mit sau realitate? Suplimentele de colagen pentru articulații

Într-o lume în care suplimentele alimentare se promovează ca soluții rapide pentru orice afecțiune, colagenul a câștigat popularitate ca „tratament-minune” pentru articulații. Îl găsim în farmacii, reclame, chiar și în băuturi sau jeleuri. Însă, dincolo de marketing, e esențial să ne uităm la dovezile științifice și la opțiunile reale de tratament pentru sănătatea musculo-scheletală. Cât adevăr există în spatele promisiunilor? 

✅ Ce este colagenul și de ce contează?

Colagenul este un cuvânt tot mai des întâlnit în discuțiile despre sănătatea pielii, articulațiilor și oaselor. Dar ce este, de fapt, colagenul? Și de ce ar trebui să ne pese de el, mai ales când ne dor genunchii sau spatele? Colagenul este cea mai abundentă proteină din organism și are un rol esențial în menținerea structurii și rezistenței țesuturilor – de la piele, până la oase, tendoane și cartilaje. Fără el, corpul nostru nu ar putea funcționa normal: articulațiile ar deveni rigide, pielea s-ar lăsa, iar procesul de vindecare ar fi mult mai lent. 

🔍 Unde se găsește colagenul?

• În cartilajele articulare, unde asigură elasticitate și rezistență la compresiune, permițând mișcarea lină între oase

• În piele, pentru fermitate și elasticitate

• În tendoane și ligamente, oferind rezistență la întindere

• În oase, ajutând la formarea structurii lor interne

• În discurile intervertebrale și vasele de sânge, pentru stabilitate și flexibilitate

⏳ Ce se întâmplă cu colagenul odată cu vârsta?

Începând cu vârsta de 25–30 de ani, producția naturală de colagen scade, ceea ce poate favoriza:

• Uzura cartilajului

• Apariția durerilor articulare

• Scăderea mobilității

• Riduri și piele mai subțire

• Timp de vindecare mai lent după leziuni

Această scădere poate fi agravată de:

• Fumat

• Expunerea excesivă la soare

• Diete sărace în proteine și vitamina C

• Inflamații cronice sau alte boli sistemice

🔍 Care sunt principalele surse de colagen?

• Alimente: oase fierte (supă de oase), piele de pește sau pui, carne cu țesut conjunctiv; gelatina (Derivată din colagen prin fierbere, furnizează aminoacizi similari colagenului, dar într-o formă parțial denaturată. Poate susține indirect sinteza de colagen în organism)

• Suplimente: colagen hidrolizat (pe bază de bovine, porcine sau marine) – absorbit mai ușor

• Precursori nutriționali: vitamina C, prolină, glicină, zinc – susțin sinteza colagenului

🔬 Ce spune știința despre suplimentele cu colagen?

Dovezile privind beneficiile colagenului sunt moderate ca putere științifică, de multe ori cu metodologii discutabile (eșantioane mici, subiectivitate, durate scurte). 

Studiile clinice recente (ex: Clark et al., 2008; Zdzieblik et al., 2017) sugerează că anumite forme de colagen hidrolizat (peptide de colagen) pot avea un efect benefic moderat asupra:

• Reducerea durerilor articulare la persoanele active sau cu artroză incipientă

• Îmbunătățirea mobilității și scăderea inflamației articulare ușoare

• Stimularea sintezei de colagen endogen în cartilaje și tendoane

Totuși, efectele sunt mai discrete decât cele ale terapiei fizice, infiltrațiilor sau exercițiilor personalizate. Nu este un „miracol în cutie”, ci mai degrabă un adjuvant în anumite cazuri. 

⚠️ Ce e important să știi?

• Alimentația și mișcarea sunt esențiale – colagenul NU compensează lipsa de activitate fizică sau dietele dezechilibrate.

• Forma contează: Alege produse cu colagen hidrolizat sau peptide de colagen bioactive – nu orice praf sau capsulă are eficiență.

• Durata tratamentului: E nevoie de minim 3–6 luni pentru efecte vizibile.

• Contraindicații rare, dar precauție la persoanele cu alergii, probleme renale sau în sarcină/alăptare.

💬 Concluzia Dr. Alexandru Petrica:

„Suplimentele de colagen pot fi utile în anumite situații – mai ales în fazele incipiente ale artrozei sau pentru sportivi – dar nu înlocuiesc tratamentul medical corect. În cabinet, discutăm împreună care sunt opțiunile reale pentru durerea ta articulară: exerciții, tratamente moderne, infiltratii sau intervenții chirurgicale, dacă este cazul.”

🎯 Dacă vrei să slăbești, trebuie să înțelegi un principiu simplu:

Corpul tău funcționează după legile energiei.

Atunci când mănânci mai multe calorii decât arzi, corpul va stoca surplusul sub formă de grăsime.
Când consumi mai puține calorii decât are nevoie corpul, începi să arzi din rezerve – adică slăbești.

🔁 Nu e un mit. Nu e o opinie. E o lege fiziologică: balanța energetică. Nici un organism nu poate scăpa de ea.

❓ Atunci de ce pare atât de greu?

Pentru că în viața reală:

• Estimăm greșit cât mâncăm – adesea fără să vrem.

• Multe alimente dense caloric „nu se văd” (băuturi, sosuri, gustări).

• Lipsa somnului, stresul, sedentarismul și oboseala ne dereglează pofta și autocontrolul.

• „Mănânc puțin” nu e același lucru cu „mănânc în deficit caloric”.

⚖️ Slăbitul nu e despre pedepse sau foame.

Este despre alegeri conștiente:

• E mai ușor să reduci 100 calorii din farfurie decât să le arzi la sală într-o oră.

• O cafea cu frișcă și sirop poate avea 700 calorii. Un avocado, o salată și un piept de pui – tot cam atât, dar cu un impact complet diferit.

• Dieta face 80-90% din rezultate. Exercițiul este esențial pentru sănătate, dar nu compensează un exces alimentar constant.

✅ Ce poți face concret?

• Alege alimente care hrănesc, nu doar umplu.

• Mănâncă mai multe proteine și legume, mai puține produse ultraprocesate.

• Dormi suficient, hidratează-te, mișcă-te zilnic.

• Nu căuta perfecțiunea – ci consistența.

🧠 Reține:

• Caloriile decid greutatea.

• Macronutrienții decid forma corpului.

• Micronutrienții decid cum te simți.

Slăbitul nu e o luptă, e o recalibrare.
Iar dacă faci schimbări mici, realiste și susținute, corpul tău va răspunde.